Athleta Christi
ATHLETA CHRISTI
„Athleta Christi” - documentar despre canonizarea lui Ştefan cel Mare. În evul mediu, Europa creştină în permanenţă este atacată de barbari. Ştefan al III-lea, domn al Moldovei, ţine piept hoardelor, motiv pentru care papa Sixtus al IV-lea îl numeşte „Athleta Christi” (Atletul lui Hristos). La 2 iulie 1992, la ceremonialul de canonizare al lui Ştefan cel Mare de la Putna, preotul din R.M. Ioan Ciuntul, vine cu daruri şi solicită câteva pietre de la mănăstirile lui Ştefan pentru a le clădi în viitoarea Biserică de la Chişinău cu hramul Ştefan cel Mare şi Sfânt.
La 12 aprilie 1457, Preasfinţitul Mitropolit Teoctist, l-a uns pentru domnie pe Ştefan al III-lea, Iar la 20 iunie 1992, Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a semnat Tomos-ul de canonizare a lui Ştefan cel Mare după peste 500 de ani de la domnie. La Putna, Patriarhul avea să spună, că nu Biserica l-a canonizat pe Ştefan ci poporul.
Cronicarul Gr. Ureche scrie: „… atunci i-au zis sveţi …”, adică sfânt. Cronicele timpului vin să confirme spusele cronicarului. Despre credinţă şi vitejia Domnitorului scriu şi contemporanii lui
Ştefan.
La ceremonialul de canonizare au venit credincioşi din toată Europa. O călugăriţă din Franţa spune că în alte părţi eroii naţionali s-au uitat, la noi se cinstesc. Ştefan cel Mare nu a fost uitat niciodată. În toţi cei peste 500 de ani de la plecarea lui în nemurire s-a scris multă istorie şi literatură, s-au ridicat monumente, emis ordine şi medalii, bancnote, numele lui îl poartă şcoli, academii, structuri militare, localităţi, străzi, asociaţii ale românilor din toată Europa şi America.
Istoria a două monumente ale lui Ştefan cel Mare, cel de la Iaşi şi cel de la Chişinău, sânt un argument în plus, că despre voievod nu s-a uitat şi în anumite condiţii politice. Ridicarea celui de la Iaşi, în secolul 19, a fost al antiunioniştilor,cu care ocazie a si scris Eminescu celebra Doină, celui de la Chişinău, în secolul 20, după Marea Unire din 1918, rămâne simbol al unităţii de neam. Până la urmă, în secolul 21, un sondaj televizat stabileşte – cel mai mare român din toate timpurile este Ştefan cel Mare şi Sfânt.
După bătălia de la Vaslui, câştigată de armata moldovenilor, Ştefan a dat poruncă să se postească 40 de zile şi „să nu cuteze cineva să-i atribuie lui acea biruinţă, ci numai lui Dumnezeu…”. După 22 de ani de la canonizare, în întreg spaţiul românesc şi nu numai, s-au ridicat zeci de Biserici cu hramul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Monumentul lui Ştefan de la Chişinău demult a devenit simbol al credinţei, libertăţii, unităţii de neam. Ba şi mai mult – toate ceremoniile, începând cu cele oficiale de stat şi până la cele de nuntă, pornesc cu depuneri de flori la monument.
Protaginiștii filmului sunt personalități din România, Republica Moldova, Franța și alte țări. Printre acestia: Ion Rațiu, om politic, diplomat; Ion Unguteanu, om politic, regizor; Andrei Eșanu, academician, istoric; Radu Cîmpeanu, om politic, jurist și oameni de rînd veniți la Putna în ziua canonizării.
Scenariu - O. Melnic, I. Ciuntu
Regie - A. Barat
Imagine - A. Barat, O. Melnic, O. Munteanu.・・・続きはこちら⇒Athleta Christi
